Cristina Stoian

Salut ! Pentru că astăzi este 1 Aprilie, iar Luna pentru Viață 2019 tocmai s-a sfârșit, mi-aș dori să împart cu voi impresiile mele despre această perioadă minunată. Vă promit că tot ceea ce voi scrie aici este 100% adevărat și vă rog să citiți până la capăt chiar dacă pare luuung (merită din plin ?)!

Aș vrea să vă mărturisesc în primul rând faptul că pentru mine aceasta a fost poate cea mai frumoasă și plină de sens “Lună pentru Viață” de până acum, chiar dacă nu am reușit să particip la toate evenimentele.

Cuvintele „excepție” și „bucuria vieții” cred că descriu cel mai bine luna martie a anului 2019. Așa cum amintește și Alexandra Nadane pe blogul său, în această perioadă s-au înregistrat nici mai mult nici mai puțin de 19 lucruri de excepție. Vă las pe voi să citiți pe larg despre ele aici și pe blogul Alexandrei .

Punctul culminant a fost, la fel ca în fiecare an, Marșul pentru Viață. Chiar dacă numărul participanților din București a fost de doar 2500 de persoane, am simțit în privirea fiecăruia dintre ei bucuria faptului că au ocazia să mulțumească pentru cel mai mare dar care le-a fost oferit, VIAȚA .

În Parcul Tineretului, locul în care marșul ia sfârșit în fiecare an, a avut loc al 20-lea lucru de excepție al acestei luni. Prezentatoarea acestui eveniment, actrița Ioana Picoș, i-a pregătit mamei ei o supriză care a adus lacrimi de emoție și zâmbete largi pe fețele tuturor celor prezenți. Vă invit să vizionați mai jos acest moment, eu una am rămas fără cuvinte…

Un alt eveniment la care am participat cu bucurie, tot ca voluntar și în acest an, a fost Crosul pentru Viață. Un număr record de peste 400 de adulți s-au înscris anul acesta la cele trei probe: 3 km, 10 km și 21 km, așteptând nerăbdători startul dat în premieră de aceeași Ioana Picoș ?. Apoi, peste 400 de copilași energici și veseli au alergat și ei ghidați îndeaproape de Tudor, omul fără de care acest Cros nu s-ar putea realiza și căruia nu cred că îi vom putea mulțumi vreodată îndeajuns pentru acest lucru.

Luna pentru Viață s-a  încheiat aseară cu un eveniment pe măsură, Gala Susținătorilor Vieții. În prima parte a acesteia, au fost acordate diplome de mulțumire tuturor instituțiilor, organizațiilor și voluntarilor care au sprijinit Marșul pentru viață și Luna pentru viață 2019 „Unic din prima secundă” la București.

A doua parte a evenimentului a cuprins premiera piesei de teatru pro-viață „În loc de discurs”, un one woman show susținut de actrița deja binecunoscută, Ioana Picoș. Cu un talent aparte, sub bagheta magică a regizoarei Ivona Boitan și acompaniată la pian de Mădălina-Claudia Dănilă, Ioana a interpretat pe rând 10 personaje diferite.

De la bebelușul care crește în burtica mamei implorând în zadar să nu fie omorât prin avort, până la personaje precum medic ginecolog, polițistă, stewardesă, jurnalistă, yoghin sau fată simplă de la țară, mesajul pro-viață al piesei a crescut precum copilașul în pântecele mamei, făcând parcă la final fiecare suflet să exclame: „DA, viața este cel mai frumos dar pe care l-am primit!”

Așa cum mărturisea astăzi doamna Ivona Boitan:

<<”În loc de discurs” nu e doar un spectacol de teatru, e un strigăt de ajutor făcut cu mijloacele teatrului. Un strigăt de ajutor. Așa că din punctul meu de vedere toți cei care ați ajuns ieri acolo ați fost nu spectatori ci oameni care au răspuns unui strigăt de ajutor.>>

Zeci de cuvinte ale mele nu ar putea exprima mai bine esența acestei piese pe care vă îndemn să o vedeți neapărat atunci când veți avea ocazia !

DA, ”În loc de discurs”, este strigătul de ajutor al celor peste 22 de milioane de copilași care nu au mai văzut lumina zilei din 1958 până azi; strigătul de ajutor al mamelor aflate în criză de sarcină, care pot face parte din orice categorie socială și pe care doar un cuvânt spus la momentul potrivit le poate salva de la a trăi o traumă uriașă; strigătul de ajutor al medicilor ginecologi care sunt de multe ori marginalizați atunci când refuză să mai facă întreruperi de sarcină; strigătul de ajutor al nostru, cei care am ajuns să organizăm evenimente pentru a susține cel mai firesc lucru pe care ni l-a dăruit Dumnezeu: VIAȚA !

Personajul cel mai simplu, dar în același timp cel mai complex al piesei, cred că a fost Loredana, întruchiparea fetei simple de la țară, cu un tată alcoolic, care la o vârstă fragedă rămâne însărcinată. Ceea ce părea o criză de sarcină și o situație fără de ieșire pentru ea se transformă într-o poveste frumoasă și o lecție importantă de viață atunci când tatăl copilului devine singura persoană care o sprijină pe aceasta. Astfel, Loredana renaște și trece peste toate presiunile pe care familia și societatea le pun asupra ei pentru a nu păstra sarcina sau chiar pentru a vinde copilul după naștere. Replica cu care Loredana își încheie povestea, rezumă nu numai întreaga piesă ci și întreaga esență a ființei umane: „Ca să fii cineva, trebuie să fii !”

De asemenea, m-a impresionat și povestea Filoteei pe care vă las să o urmăriți aici.

Restul personajelor vă invit să le descoperiți singuri la următoarele puneri în scena ale piesei ?.

Înainte de a încheia, așa cum v-am obișnuit deja, voi mulțumi oamenilor care au făcut această lună atât de specială.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că m-a binecuvântat să ajung alături de acești oameni minunați.

Le mulțumesc părinților mei pentru DARUL VIEȚII și pentru că în ciuda tuturor greutăților mă susțin mereu în a răspândi binele în jurul meu !

Mulțumesc Alexandra Nadane, Eliza Cloțea (n.r. noua președintă a Asociației „Studenți pentru Viață”) și Tudor Buțu pentru că mi-ați oferit bucuria de a fi parte pentru a 5-a oară consecutiv din Luna pentru Viață! Mulțumesc colegilor mei voluntari care mă suportă și mă susțin mereu !

Mulțumesc Ivona Boitan, Ioana Picoș și Mădălina-Claudia Dănilă pentru lecția și experiența atât de frumoasă pe care mi-ați oferit-o „În loc de discurs”.

Și, nu în ultimul rând, mulțumesc Ioana Picoș! Special te-am lăsat ultima ?. Se spune că cei din urmă vor fi cei dintâi iar astăzi tu ești cea mai importantă, pentru că astăzi este ziua ta, iar acest articol îți este dedicat și ție! Multe cuvinte nu voi mai scrie pentru că deja m-am întins prea mult… Tu știi deja cât de mult însemni pentru mine, așa că voi spune doar atât: Mulțumesc pentru tot! La Mulți Ani binecuvântați, sănătoși și fericiți alături de cele două minuni ale tale!

La final, să nu uităm:

Ca să fii cineva, trebuie să fii!