Dăruind vei dobândi (Partea a 2-a)
Salut ! Sper că vă mai amintiți de grupul nostru de tineri din Parohia „Sfântul Nicolae Balta Albă” din sectorul 3 al capitalei 🙂 În caz că nu, iată aici un reminder: https://cristinastoian.ro/2017/10/30/daruind-vei-dobandi/
Astăzi, de ziua Sfântului Ioan Rusul, ei împlinesc un an, un an frumos de când aduc lumină și bucurie în sufletul și în casele enoriașilor. Cu această ocazie, Silviu și Ecaterina au acceptat să ne ofere încă un interviu în care ne vor povesti ce au mai făcut de când ne-am întâlnit ultima dată și ce planuri de viitor au.
R : Salut, mă bucur să ne revedem și vă mulțumesc pentru că ați acceptat să ne oferiți și a doua parte a acestui interviu. Pentru început vă rog să amintiți pe scurt despre acțiunile pe care le-ați desfășurat în ultima vreme?
S : Bună, felicitări pentru inițiativa continuării interviului ! Mă bucur să ne regăsim în aceeași formulă. Bunul Dumnezeu ne-a ajutat să mai întreprindem câteva fapte bune: am continuat programul lunar de pachete, în decembrie am reușit să oferim un Crăciun special copiilor și familiilor pe care le ajutăm, susținem un student cu o bursa lunară echivalentă cu cea oferită de stat, cinci familii primesc un ajutor social cuprins între 50-200 lei lunar, am împărțit flori și iconițe de 8 Martie, am fost prezenți la “Marșul pentru viață”. De asemenea, începând cu luna februarie am implementat programul “Ceai pentru suflet”. Astfel, în fiecare duminică la finalul Sfintei Liturghii, membrii grupului împart un pahar de ceai cald tuturor celor prezenți la slujbă dar și sandvișuri, napolitane sau biscuiți. Odată cu încălzirea vremii oferim limonadă și ceai rece. Săptămâna trecută am reușit să încheiem o colaborare cu o fundație care ne va oferi săptămânal alimente (sandvișuri, salate, limonada etc) de la FruFru. Iată cum Sfântul Ioan Rusul ne-a îndeplinit și dorința de a împărți săptămânal alimente 🙂
R : Minunat ! Tind să cred faptul că acțiunea realizată de Crăciun a avut cel mai mare succes, ne puteți povesti mai multe despre ea?
S: Decembrie este luna bucuriei, mai ales pentru cei mici, iar marea lor fericire este marcată de prezența lui Moș Crăciun, iar a noastră este dată de Nașterea Domnului. Am reușit cu această ocazie să oferim un pachet mai consistent de alimente, însă ne-am gândit și la familiile care nu vor avea un brad de Crăciun, astfel încât am reușit să donăm brazi pentru trei familii. De asemenea, am pus copilașii să-i scrie lui Moș Crăciun și am avut astfel 17 scrisorele. Pentru că au fost cuminți, voluntarii noștri au fost ajutoarele moșului și am reușit să le oferim copiilor tot ceea ce și-au dorit. Bucuria a fost enormă de ambele părți : a copiilor care au primit tot ceea ce și-au dorit și a noastră, a voluntarilor. Am trăit fericirea fiecărui copil în parte atunci când descoperea câte un cadou, îl desfăcea și nu îi venea să creadă că are în mânuțe cadoul mult dorit. Pentru câteva clipe am fost și noi din nou copii. A fost o experiență minunată pe care Dumnezeu ne-a ajutat să o trăim împreună.
E: Mie la acțiunea realizată de Crăciun mi s-a părut cel mai fain faptul că voluntarii s-au implicat foarte mult, cred că atunci am avut cel mai mare număr de voluntari. Totodată am apreciat mult faptul că și-au dat tot interesul în a îndeplini absolut toate dorințele copilașilor și vrând nevrând am devenit toți experți în jucării pentru copii (râde). Din punctul meu de vedere a fost cea mai reușită acțiune a noastră. Am fost pur și simplu copleșiti de bucuria și entuziasmul copiilor.
R : Ați menționat ceva și despre împărțirea de flori cu ocazia zilei de 8 Martie. Ne puteți oferi mai multe detalii?
S : La sugestia uneia dintre voluntare, grupul nostru a sărbătorit ʺLuna pentru viațăʺ în două etape. Astfel, în prima duminică din lună am împărțit, după Sfânta Liturghie, tuturor doamnelor și domnișoarelor un mărțișor și o lalea. Apoi, chiar de ziua femeii, pe 8 Martie, am mers la Spitalul Clinic “Nicolae Malaxa” și am împărțit flori și iconițe tuturor femeilor din instituție, atât paciente cât și cadre medicale. În acest demers am colaborat cu părintele Ionel, preot de caritate la spital.
E: Aș vrea să adaug faptul că a fost o întreagă peripeție această acțiune. Totul a început cu mersul la Piața de Flori la 12 noaptea (pont :atunci prindeți cele mai bune prețuri la flori), apoi a urmat căratul lăzilor pline cu flori la mașină, “depozitarea” lor prin toată casa. Oricum ne-am amuzat copios și ne-am bucurat că am reușit să aducem un zâmbet pe buze tuturor doamnelor și domnișoarelor atât din Spitalul Malaxa cât și de la biserica noastră.
R : O idee foarte bună, iar bucuria femeilor din spital și de la biserică a fost cu siguranță pe măsură! Legat de ultima dintre acțiunile voastre mai importante, cea de Paște, am înțeles că ați împărțit cu această ocazie cele mai consistente pachete de până acum. Ce au conținut acestea?
S: Aș vrea să încep prin a menționa faptul că noi nu aveam fonduri nici pentru jumătate dintre pachete cu doar o săptămână înainte de această acțiune. Însă Sfântul Ioan Rusul ne-a ajutat din nou și am reușit să strângem cea mai mare sumă de bani de până acum și astfel să oferim cel mai consistent pachet. Acesta a conținut :un carton de ouă, un kilogram de brânză, un sac de cartofi de zece kilograme, un kilogram de cârnați, o pungă de pulpe de pui, un cozonac, o găletușă de iaurt, o cutie de brânză topită, o conservă de pește, un litru de lapte, un kilogram de orez, un borcan de zacuscă, un litru de ulei, un kilogram de făină, un kilogram de zahăr și o pâine.
R: Practic, la câți beneficiari și la câți voluntari a ajuns în prezent acțiunea voastră?
S: Luna aceasta am oferit 50 de pachete pentru 49 de familii (o familie primește două pachete), iar în grupul lărgit de voluntari sunt 30 de persoane dintre care 15 sunt prezente constant la acțiunile lunare.
E: Să știți însă că avem în continuare nevoie atât de beneficiari cât și de voluntari (zâmbind larg).
R: Enoriașii au rămas odată cu trecerea timpului la fel de receptivi la strângerea de fonduri?
S: Da, credincioșii ne ajută în continuare prin donația pe care o fac la colecta duminicală. Însă foarte important este și ajutorul voluntarilor (unii dintre ei nefiind din parohie).
E: Cert este faptul că am avut și luni mai bune și luni mai puțin bune, dar Dumnezeu nu ne-a lăsat și mereu am reușit să strângem suma de bani necesară. Nu știu cum se întâmplă, dar nici nu mă mai întreb asta. Las totul în grija Domnului că El știe cel mai bine.
R: Cât de important credeți că este să ne ajutăm unii pe alții?
S: După fiecare ectenie noi cântăm “Doamne miluiește” (Doamne ajută în slavona). Nu putem cere ajutorul Domnului dacă nu îl ajutăm pe aproapele nostru. Sfântul Teofan Zăvorâtul spune că “mâinile săracilor sunt cele mai bune păstrătoare ale averilor noastre”, iar Sfântul Efrem Sirul ne îndeamnă: “De ai ceva mai mult decât ce este de trebuința zilei, împarte săracilor și apoi vino și adu cu îndrăzneală rugăciunile tale.” Iar toate acestea trebuie să le facem cu dragoste și din dragoste pentru aproapele, după cum ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel “Și de as împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește.” Cu smerenie să fim conștienți că noi suntem doar iconomi și toate cele pe care le avem sunt daruri ale Lui Dumnezeu pe care trebuie să le împărțim cu cel de lângă noi.
E: Completând ceea ce a spus Silviu, practic noi suntem cei câștigați din această acțiune deoarece așa ne dăm seama cine suntem, ce vrem și ce contează cu adevărat în viața aceasta trecătoare și tumultuoasă. Plus că noi am ajuns să fim o mare familie. Acum deja ne cunoaștem foarte bine între noi, ne împărtășim bucurii, doleanțe sau călătorii.
R: Voi repeta acum una dintre întrebările din prima parte a interviului: Ce planuri de viitor aveți ?
S: Dacă ne va ajuta Maica Domnului, ne dorim în primul rând să continuăm toate programele existente : pachetul lunar (proiect pe care vrem să-l extindem la cât mai mulți beneficiari), ceaiul de duminică, acordarea burselor sociale etc. În al doilea rând, vrem să ne organizăm într-o asociație caritabilă, având ca scop ajutorarea persoanelor defavorizate. În plus, ne dorim să facem mai multe lucruri și pentru copilași: un atelier de pictură, să-i pregătim pentru școală în septembrie etc. Marea noastră dorință este însă aceea de a reuși, în familie, să oferim o masă caldă pe zi tuturor celor care au nevoie. Pentru a înfăptui măcar o parte dintre acestea, avem nevoie de ajutor și oricine dorește să ajute este primit cu brațele deschise în familia noastră.
E: Ne-am gândit de asemenea să îi “fericim” și pe voluntari, pentru că fără sprijinul lor totul ar fi fost mult mai greu. Deja am organizat un mic pelerinaj de o zi în care am vizitat Mănăstirile Ghighiu, Snagov, Căldărușani și care s-a încheiat cu un picnic la iarbă verde. Mai avem în plan genul asta de activități, dar deocamdată aceasta este o surpriză (râde).
R: În încheiere vă rog să împărțiți cu noi câteva gânduri adunate în tot acest an : )
S: Pentru grupul nostru, anul a început cu Sfântul Ioan Rusul și se termină cu Sfântul Ioan Rusul. A fost un an în care am simțit mila Domnului, a Maicii Domnului și ajutorul Sfântului. Am văzut practic ce înseamnă să ai biserica drept mamă și pe Dumnezeu ca tată. Au fost momente când nu credeam că vom strânge fonduri, iar cu o zi înainte de distribuirea alimentelor, Dumnezeu ne trimitea ajutor și nu ne lăsa. Acțiunea aceasta ne-a ajutat mai mult pe noi, cei implicați, decât pe beneficiari. Ne-a unit foarte mult, s-au creat legături frumoase între voluntari, între noi și beneficiari, am simțit că bucuria de a dărui este mult mai mare decât cea de a primi. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă împlinească toate cererile către mântuire, Maica Domnului să vă acopere sub sfânt acoperământul ei și să vă înmulțească darurile, care cu siguranță nu au fost deloc puține.
E: Sincer, eu nici nu știu când a trecut un an. Îmi doresc să ne ajute bunul Dumnezeu să continuăm cu la fel de mult entuziasm indiferent de ispitele pe care le vom întâlni, să ne mărim și să creștem frumos în fapte bune, așa cum îi place Lui Dumnezeu. Vreau să le mulțumesc tuturor voluntarilor noștri pentru tot ajutorul oferit. Îți mulțumesc și ție, Cristina, pentru implicarea ta și pentru că ne incluzi și în lumea ta virtuală.
R: Vă mulțumesc și eu încă odată și sper să ne revedem cât mai curând pentru partea a treia a interviului.
Îndreptându-ne puțin atenția spre voluntarii acestei acțiuni minunate, unul dintre cei mai noi dar și cei mai devotați dintre aceștia este Orlando. A venit prima dată în grupul nostru pe data de 25 noiembrie cu o singură dorință : aceea de a ajuta! Încă de la început el a încercat să se implice cât mai mult. De Crăciun, Orlando a trăit o experiență inedită: a fost, alături de Silviu, Moș Crăciun pentru o zi și a descoperit astfel bucuria de a lucra cu copilașii. De asemenea, Orlando este nelipsit de la acțiunea organizată duminica, “Ceai pentru suflet”. ʺToți oamenii pleacă zâmbind și ne felicită! Simplul gând că ajuți pe cineva este genial!ʺ, spune Orlando fericit.
O altă voluntară nelipsită la acțiunile grupului este Elisabeta (Beti pentru prieteni). Așa cum ne spune chiar ea: ʺAm ajuns să fac parte din acest grup minunat de creștini cu ajutorul surorii mele de suflet, Ecaterina. Ea a fost cea care mi-a povestit despre activitățile grupului și slavă Domnului m-a convins să iau parte la aceste acțiuni minunate. Am descoperit astfel că este incredibil de frumos să îți ajuți aproapele, să mergi în fiecare lună la acești oameni nevoiași și să le vezi fericirea de pe chip atunci când îți deschid ușa și te văd. Această experiență m-a schimbat la 180 de grade, am învățat să apreciez ceea ce am, să împart, să ajut, să descopăr o fericire diferită și să întâlnesc oameni minunați plini de frumusețe sufletească. Îi mulțumesc bunului Dumnezeu în fiecare zi pentru asta și sper să ne ajute în continuare să fim alături de oamenii ce au nevoie de ajutorul nostru.ʺ
Cu această mărturie emoționantă voi încheia acest interviu lung dar special. Însă voi reveni într-un articol ulterior cu cele mai frumoase povești ale oamenilor pe care îi vizităm lună de lună. Veți vedea atunci cât de multe lucruri frumoase și surprinzătoare am descoperit 🙂
Vă mulțumesc oameni frumoși pentru că m-ați primit în marea voastră familie, îți mulțumesc Doamne pentru că m-ai ajutat să îi cunosc !
Leave a Reply