Cristina Stoian

Astăzi a fost o zi plină de emoţie. Am trecut în doar câteva ore de la bucuria calificării Simonei Halep în finala Australian Open la tristeţea plecării dintre noi a unuia dintre ultimele mele repere de moralitate, Maestrul Neagu Djuvara.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti, într-o familie aristocrată de origine aromână. Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, căpitan de geniu în armata română, a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Studiile şi le-a făcut la Paris, fiind licenţiat în litere la Sorbona-1937 şi doctor în drept – Paris, 1940. A luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie – noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa.

Diplomat al Ministerului de Externe până în septembrie 1947, Neagu Djuvara ia calea exilului, militând până în anul 1961 în diverse organizații ale exilului românesc. În următorii douăzeci și trei de ani, este consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, precum și profesor de drept internațional și istorie economică, la Universitatea din Niamey.

Între timp, şi-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, a obţinut şi o diplomă a prestigiosului Institut Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară. În perioada 1991-1998, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București, precum și Doctor Honoris Causa al Universității din București și al Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Astăzi,  la venerabila vârstă de 101 ani, Dumnezeu a decis din nou calea marelui istoric, întrucât aşa cum ne spunea chiar Domnia Sa, ʺToată viaţa mea a fost o întâmplare. M-a luat Dumnezeu de la locul cutare, m-a trântit la locul cutare. Nu eu sunt cel care mi-am ales calea, ci Dumnezeu.ʺ

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara a devenit cunoscut în România abia din anul 1989, atunci când avea deja 70 de ani. „Am venit înapoi în țară ca să ofer, nu ca să primesc. Destinul a vrut ca la 70 de ani să fac ceea ce voiam să împlinesc la 30: să fiu universitar, să public cărţi în limba română”, mărturisea el.ʺ

Maestrul doar asta şi-a dorit atunci: să ofere cât mai mult ţării care i-a dat viaţă. Dincolo de opera literară de o imensă valoare, tocmai acest lucru este cel mai important dar pe care Maestrul ni l-a lăsat: dragostea şi respectul pentru pământul , valorile şi cultura în care ne naştem.

Marele istoric susținea monarhia constituțională, afirmând nu de puține ori faptul că: ʺAdevărata zi de independență a României este pe 10 mai 1877. Întotdeauna m-am pronunțat cu furie împotriva alegerii zilei de 1 Decembrie ca zi națională pentru că nu este ziua când s-a făcut România mare, e doar ziua când două provincii au cerut să fie primite în regatul român.ʺ

O ultimă dovadă de devotament față de Coroană a fost și mesajul transmis cu lacrimi în ochi de marele istoric la moartea Regelui Mihai: „Părerea mea este că trebuie să-l respectăm. S-a ținut cu capul sus în împrejurările cele mai dificile ale țării noastre după război. O țară relativ mică, cu un vecin uriaș și rău voitor, Uniunea Sovietică. El s-a ținut demn, cu capul sus și am trăit momentul ăsta pentru că-i cunoșteam și mi-a rămas întipărită în minte demnitatea lui. Atât pot să spun, fiindcă mai bine vorbesc străinii despre el decât noi.”

Ca o ironie a sorții, Neagu Djuvara a plecat dintre noi chiar în Anul Centenarului, nemaiapucând să își vadă îndeplinită o ultimă dorință: ʺȘi speranța mea este că să nu mor înainte de a vedea Republica Moldova, adică Basarabia, reunită din nou cu patria mamă.ʺ…

O altă lecţie frumoasă și valoroasă oferită de domnul Neagu Djuvara este cea despre credinţă. La întrebarea: ʺCare este relația profesorului Neagu Djuvara cu Dumnezeu?ʺ  marele istoric a răspuns: „Eu sunt tăiat pe din două. Adică este omul care crede profund, instinctiv în Dumnezeu, omul care se roagă de cel puțin două ori pe zi, având convingerea că dialogul cu Dumnezeu este indispensabil. Și mai este omul raționalist, istoricul, care nu înțelege noima multor explicații din dogme. […] Eu sunt foarte religios. Mă rog dimineața, mă rog seara, mă rog pe stradă când merg, umblu pe stradă citindu-mi în cap Psalmul 50 al lui David, îl știu pe dinafară. Am impresia că tot ce mi s-a întâmplat în viață îmi vine de undeva de sus… O să mă întrebați: ce dovadă ai că există Dumnezeu? Nici una! (…) Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog. Sunt de felul meu bisericos… Am avut o viață dificilă, care m-a trimis deseori la biserică să mă rog, să mă liniștesc, să mă spovedesc sau să cer un sfat de la un preot”.

Oare acest răspuns nu ar trebui să fie o temă de gândire pentru mulți dintre noi?

Dintre vorbele pline de înțeles ale Maestrului face parte și următorul citat: “Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite.”

Așadar, să ne păstrăm moralitatea, să avem mereu principii demne în suflet și în cuget și să nu uităm niciodată de unde am plecat !

Închei acest articol îndrăznind să contrazic una dintre afirmațiile Maestrului Neagu Djuvara: ʺUitându-mă în istorie, descopăr că, pe măsură ce eşti mai lăudat când trăieşti, cu atât eşti mai uitat după moarte.ʺ

Maestre eu nu vă voi uita niciodată ! Și îndemn fiecare persoană care va citi acest articol să poarte toată viața în suflet și în rugăciuni memoria marelui nostru istoric Neagu Djuvara !

Dumnezeu să îl odihnească în pace şi să-l primească în Împărăţia Sa !

Surse:

1. http://www.catchy.ro/un-veac-de-viata
2. https://www.ziarulmetropolis.ro/istoricul-si-filosoful-neagu-djuvara-a-incetat-din-viata
3. http://www.romaniaregala.ro/jurnal/neagu-djuvara-in-memoriam
4. http://evz.ro/exista-sau-nu-exista-dumnezeu-raspunsul-istoricului-neagu-djuvara
5. http://evz.ro/neagu-djuvara-declarati-mihai