Lipsa unui loc de muncă stabil, factor de risc pentru bolile psihice
Un studiu efectuat recent în Marea Britanie a evidențiat faptul că tinerii care nu îşi găsesc un loc de muncă stabil sunt mult mai predispuşi să dezvolte boli psihice decât restul populației.
Studiul a fost realizat de către University College London pe un număr de peste 7700 de tineri născuți între anii 1989-1990. Prima întrebare adresată acestora a fost legată de statusul lor privind locul de muncă (dacă sunt sau nu angajați). De asemenea, ei au răspuns şi la Chestionarul General de evaluare a stării de sănătate a populației, un set de 12 întrebări care îşi propune să măsoare frecvența tulburărilor psihiatrice generale, non-psihotice şi minore. Participanții la studiu au fost rugați să îşi evalueze starea de sănătate folosind şi o scală ai cărei parametri se încadrau între excelent şi foarte slab. S-a ținut cont şi de factori precum: sexul, etnia, clasa socială şi starea de sănătate psihică anterioară.
Acesta reprezintă însă doar o etapă a unui studiu mult mai mare, „Next Steps”, început în anul 2004 pe o cohortă de indivizi cu vârste cuprinse între 13-14 ani, care au fost urmăriți anual până în prezent.
Rezultatele au demonstrat faptul că tinerii cu vârsta de 25 de ani care nu erau angajați au fost mult mai predispuşi să răspundă că starea lor de sănătate nu este tocmai bună în raport cu cei care aveau un loc de muncă stabil. De asemenea, cei din prima categorie sunt de peste două ori mai predispuşi să dezvolte tulburări psihice comparativ cu cei din a doua categorie.
Dr. Morag Henderson, conducătorul studiului afirmă: „Millennialii s-au confruntat cu o serie de provocări pe măsură ce au intrat în lumea muncii. Aceștia s-au alăturat pieței forței de muncă chiar la începutul celei mai recente crize financiare și s-au confruntat astfel cu taxe universitare și împrumuturi pentru studenți mult mai mari decât de obicei.”
“Există dovezi privind faptul că persoanele cu o relație dificilă privind piața forței de muncă, cum ar fi lucrătorii în schimburi, șomerii, persoanele neangajate, sunt mult mai expuși riscului de a avea o sănătate mintală și fizică mult mai precară decât colegii lor care nu se încadrează în aceste categorii”.
Dr. Henderson crede faptul că şi stresul provocat de lucrul în condiții de muncă precare poate să fie un trigger pentru afecțiunile psihice.
Conform ONS, în noiembrie 2016 existau în Anglia 1,7 milioane de persoane care nu aveau un loc de muncă stabil, ceea ce reprezintă 6% din totalul populației apte de muncă.
Nici în România lucrurile nu stau cu mult mai bine. Conform Institutului Național de Statistică, în luna mai 2017, rata şomajului a fost de 5,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare față de cea înregistrată în luna precedentă (5,3%). De menționat faptul că rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,2% mai mare decât la femei.
În luna martie 2017, 19,9% dintre şomeri aveau vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, ceea ce conform studiului de mai sus se corelează cu un risc mult mai mare de a dezvolta afecțiuni psihice în rândul acestora.
Nu am reuşit să găsesc un număr total al persoanelor afectate de boli psihice în România, însă conform OMS, 5% din populația țării noastre suferă în prezent de depresie. De asemenea, conform Studiului de Sănătate Mentală din 2007 (Mental Health Survey – Romania 2007) desfășurat de Florescu și colaboratorii (2009) tulburările de anxietate sunt cele mai des întîlnite (6.9%) urmate de tulburările stării de spirit (4.3%) sau consumul de substanțe (3.4%).
Eu cred însă că datele privind numărul persoanelor afectate de depresie sunt mult subestimate, întrucât majoritatea formelor de boală sunt minore, iar adresabilitatea la medic este astfel mult mai redusă.
Am întâlnit în ultima perioadă tineri cu vârste cuprinse între 23 şi 28 de ani care urmează zilnic tratament pentru forme de depresie severe, debutate în adolescență. De menționat faptul că ei se află în imposibilitatea de a renunța la tratamentul medicamentos al bolii. Unii dintre ei nu sunt angajați, iar alții lucrează în ture.
De asemenea, din ce în ce mai multe persoane, inclusiv copii, se adresează medicilor din diverse specialități pentru simptome ale atacului de panică interpretate greşit ca manifestări cardiologice (palpitații, senzație de sufocare), endocrinologice (senzație de nod în gât), neurologice (dureri de cap frecvente şi severe) etc.
Evident că nu doar lipsa unui loc de muncă stabil sau munca în ture contribuie la apariția acestor tulburări, însă consider că este un factor important şi demn de luat în seamă.
În concluzie, toate aceste lucruri mă fac să susțin studiul de mai sus. Mai mult decât atât, consider că în România situația este mult mai gravă decât în Marea Britanie şi cred că ar trebui luate măsuri pentru a scădea atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi numărul persoanelor afectate de depresie, boala secolului.
Surse:
Leave a Reply